Dan Puric – Despre Omul Frumos
Am tot auzit vorbindu-se despre Dan Puric. Intamplarea a facut ca mama sa aiba o carte imprumutata scrisa de el si sa mi-o dea si mie sa o citesc, fiind real entuziasmata de scrierile lui.
Cum insa prea-bine spune zicala “ La pomul laudat nu te du cu sacul”, am fost dezamagita.
Am sa exprim si motivele.
In primul rand, felul in care acest om scrie imi creeaza imaginea sa intr-o sala cu femei ce ofteaza/suspina dupa cuvintele sale. Incercarile de a metaforiza lucruri sau intamplari imi par nereusite pe langa un scriitor precum Ionel Teodoreanu la care totul venea natural. De aici spun ca scrierile lui Dan Puric imi par un pic trase de par, insa lucrul asta nu ma surprinde pentru ca , la urma urmei, este un actor ce lucreaza pentru public.
Un alt lucru care m-a deranjat au fost ideile fixe:
- Comunismul este des adus in discutie, martirii comunismului de asemenea, unii dintre ei fiind adusi la rangul de sfinti
- Divinitatea este un punct pe care pariaza foarte mult si care nu face decat “sa atraga cititorul credincios”
- Incercarea de a exprima omul frumos, care pana la urma tot la Dumnezeu duce
- Un alt lucru care ma deranjeaza este folosirea citatelor pentru a da impresia de mai multe cunostiinte. Ceea ce urmeaza dupa folosirea citatelor este revenirea la divinitate, om frumos sau comunism, ce uneori nu au legatura cu citatul respectiv sau ceea ce se dorea a spune in el.
Cu toate astea, am citit cartea pana la capat si dintre randurile inflorite se pot desprinde cateva lucruri interesante:
- Da , oamenii au uitat de aceasta tara, au uitat sa fie patrioti, au uitat ca stramosii lor s-au luptat pe pamantul asta ca ei sa il aiba in continuare, pamant ce e extrem de bogat in comparatie cu multe parti ale lumii
- Este bine sa fii credincios, dar cel mai bun lucru este sa ai sufletul curat(, iar daca esti intr-adevar credincios nu trebuie sa te lauzi tuturor cu asta)
- Este momentul ca tinerii sa se trezeasca. E prea multa agitatie in jur si uita astfel ce insemna frumosul.
- A nu mei accepta indobitocirea sistemului
Par un pic revoltata de aceasta carte si da, mi-a displacut intr-o anumita masura pentru ca am vazut-o falsa, pentru a atrage un public ce are nevoie de un calauzitor, insa apreciez aparitia ei pentru cateva din ideile sale ce sunt uitate in ziua de astazi si ar trebui constientizate.
Suntem prea absorbiti de nimicuri. Uitam prea mult ce inseamna de fapt fericirea, iar cel mai important lucru: ne pierdem linistea.
Nu trebuie sa fie asa!
Trebuie sa mai precizez ca nu am vazut nici un film/piesa de teatru cu Dan Puric, nu ii stiu glasul, nu ii stiu gesturile. Mi-am spus punctul de vedere ca cititor. E foarte posibil, actor fiind, sa aiba atractie fata de public si astfel cuvintele lui sa isi schimbe usor puterera de convingere.
